Oare ce piata a ramas nesimitita in fata crizei, in 2009, si a avut neobrazarea nemaivazuta de a risca o crestere de 15%? Aveti vreo idee? Piata de servicii medicale private, scumpii mei, un adevarat performer in conditii de praf si saracie. De asta, tot fondurile alea de investitii, cu rol de bau-bau, trag tare sa intre in parteneriat cu furnizorii ramasi inca indepedenti. Sa te tii, lupta de acum incolo.

Se intelege pe undeva problema. Comparati si voi ce ofera sistemul public de sanatate si ce ofera clinicile particulare. Exemple de “haiduci’ care nu vor inca sa colaboreze cu autoritatile internationale de preluare si heirupism financiar ar fi proprietarul Sanador, seful de GralMedical, sau jupanul de la Polisano. Motivele sunt impartite dar coincid in anumite puncte. Unii prefera sa dezvolte investitii noi, sa construiasca spitale, nu sa vanda. Vor sa-si creasca veniturile, vor sa se consolideze. Vor chiar sa preia alte companii ce rasufla greu in lupta cu criza. Oricum, de o colaborare cu fondurile se aduce vorba, insa nu acum. Mai tarziu, cand termenii de negociere, si asa duri si transanti in prezent, vor cunoaste o noua etapa din moment ce proprietarii in cauza se vor putea lauda cu creatii proaspete in portofoliu.

Altii, in schimb, au cedat si s-au pus la masa cu fondurile, cel mai cunoscut exemplu fiind Centrul Medical Unirea ( CMU ), din Bucuresti, al carui fondator Wargha Enayati ( ce natie de nume ), a vandut 80% din actiuni la Advent International, pentru un maruntis de vreo 40 de milioane de euro, dupa ce a avut initial de ales intre 12 oferte concrete. Batalie acerba, nenicule!

Acuma, fondurile astea, daca tot s-au avantat cu banul inainte, s-au bazat pe o crestere proportionala a valorii serviciilor medicale. Sa vedem niste cifre. In 2009, valoarea pietei, circa 400 de meleoane de euro. Dar pentru 2012, se asteapta un salt de pana la 600 de meleoane de euro, cel putin asa estimeaza compania de consultanta si cercetare PMR.

Multe voci zic ca se asteapta un boom sau un bubble, caci bubble-ul asta, in termeni economici, e varianta scurta si perversa a boom-ului. O perioada scurta in care se ating noi maxime istorice pentru nivelul unei piete, fenomen artificial cladit pe fundamente nesustenabile, si apoi, pac, prabusire din senin, ca vorba aia in engleza, “the bigger you are, the harder you fall”, vezi piata imobiliara. Cu alte cuvinte, in astfel de intervale, speculator sa fii, noroc sa ai ;) .

Trecand peste riscuri si lupta asta stransa pentru preluari si expansiuni, contextul pare sa surada jucatorilor de pe piata respectiva. Guvernul a trimis o scrisoare de intentie la FMI prin care s-a jurat pe rosu ca renunta la 150 de spitale, probabil tot ca vreo masura de reducere a cheltuielilor publice, si vidul nou creat trebuie sa fie umplut cu ceva, nu?

Incheiem cu niste calcule. Avem asa: previziune de 600 de milioane de euro pentru 2012, noi pacienti, straini care ar alege serviciile mai ieftine de la noi, si romani care se trateaza de sale momentan in strainatate, unde cheltuiesc, in medie, 5000 de euro, Preturi mai mici la noi ca in Vest, unde sunt si cu 300 si chiar 500% mai mari, in conditiile in care aparatura si serviciile sunt aceleasi. De asemenea, interesul companiilor de asigurari, care ar prefera sa achite o factura mai mica la Bucuresti, decat sa o arda aiurea cu costurile in Paris sau Londra.

Cam asta e, dragii mosului. Am incalecat pe-o sa, si v-am expus investitiile asa. Sper ca am scris barem pentru un dram de interes din partea voastra. Acum, la recapitularea lectiei in patru etape, sa-i scoatem pe Alina si Vladut la tabla, si sa repetam in cor cu toata clasa, care sunt cele mai atractive domenii in care se se baga strainii sa investeasca acum, la noi in tara: ” actiuni la Fondul Proprietateaaaaaa, terenuri forestiereeeee, centrale eolieneeeeee si servicii medicale privateeeeee”. Bravo, copii, sunt mandru de voi, mi-a dat o lacrima in coltul ochiului, sunteti liberi!”. :)

Related Posts

  1. In ce s-ar mai investi pe la noi – partea a II-a
  2. In ce s-ar mai investi pe la noi – Partea I
  3. In ce s-ar mai investi pe la noi – partea a III-a